Cinci vineri şi cu şapte sâmbătă şi cu alte şapte astăzi, nici măcar nu-i sumă rotundă. Totul pentru 3 minute de film. Şi nu calculez încă orele pe care le voi petrece la montaj. E super, dar în acelaşi timp picioarele mă lasă, mâncarea e desuetă şi mă simt ca un hipiot cu fundul blugilor până la genunchi. 😀
Astăzi am văzut din cinci în şase metri, fără să exagerez, bălţi de şuşu şi grămezi de caca pe străzi. E după noaptea de sâmbătă când toţi caută să-şi golească vezica şi intestinul cât mai repede. Totuşi, trebuie să admit că unii au imaginaţie. Cineva a desenat pe un zid un iepure din urină. Foarte comic, e clar că nu s-a găbit, şi-a luat tot timpul necesar ca să facă asta.
Este ceva normal pentru ei, cred, pentru că totul intră în stilul lor de viaţă. Îşi curăţă camera o dată la două sau chiar trei săptămâni, îşi lasă gunoiul peste tot, nu spală bine vesela şi nu curăţă nici cuptorul cu microunde după ce-l folosesc, etc., etc. Aşa că, da e ceva normal.
Cel mai rău o să fie la Crăciun când peste tot vor fi cabănuţe cu vin fiert, bere şi mâncare, aşadar şi cele două de mai sus, tot peste tot. Liège-ul este recunoscut pentru târgul său de Crăciun. Îmi imaginez că şi pentru mizeria de după. Dar asta puţin contează când oamenii sunt drăguţi şi simpatici. 🙂
Am făcut, în capul meu, o comparaţie şi o analiză între România, Belgia şi Franţa. Diferenţe sunt mari, dar fişa cu observaţii e prea lungă să o scriu acum. Totuşi, când am revenit din Paris mi-am dat seama că nu sunt deloc patriotă şi că nici nu îmi doresc să fiu, cel puţin nu acum, având în vedere ce se întâmplă în ţară. 😦
Astfel, mi-am zis că pentru mine o viaţă aproape perfectă ar fi una în care în fiecare zi aş avea: brânză franceză, bere belgiană şi cântece englezeşti. Lipseşte dragostea, dar ea e peste tot. 🙂
‘ La vie presque parfaite: fromage français, beer belge et chansons anglaises. ♥ ‘